Autorul cărții este Ion Creangă, considerat un talentat povestitor. El a mai scris poveștile „Punguța cu doi bani”, „Dănilă Prepeleac”, „Povestea lui Harap Alb” și povestiri „Moș Ion Roată și Unirea”.
Temele operei sale sunt inspirate din realitate (amintiri, copilăria, viața satului moldovenesc, școala de altădată, natura) sau din lumea fantastică, în care binele învinge.
Primele trei părți ale cărții au fost publicate în revista “Convorbiri Literare”, partea a patra fiind publicată după moartea scriitorului. De-a lungul timpului, cartea a fost reeditată; eu am citit volumul publicat de editura Regis.
Cartea începe cu descriea nostalgică a imaginii satului Humulești. Autorul își prezintă familia de care era foarte atașat și relatează despre primii ani de școală petrecuți în satul în care a copilărit. Nică împreună cu vărul său, Dumitru, sunt duși de bunicul David în Broșteni pentru a continua școala. Ei locuiesc la Irinuca, o femeie sărmană, dar creează necazuri și se întorc acasă.
Capitolul doi începe cu prezentarea casei părintești și a jocurilor copilăriei. Autorul o prezintă pe mama lui ca fiind o femeie ambițioasă, pentru că dorea ca fiul ei să învețe carte și să ajungă preot. Tatăl lui Nică era mai distant și nu la fel de preocupat de viitorul băiatului. Unul dintre cele mai importante episoade ale acestui capitol este furtul pupezei din tei, pe care băiatul încearcă să o vândă la iarmaroc . Alte episoade care prezintă năzdrăvăniile lui Nică sunt „la scăldat” și „la cireșe”.
În capitolul trei, Nică își încheie studiile la școala de catiheți, unde face o serie de pozne cu prietenul său Nică Oșlobanul. Creangă descrie și felul în care se făcea școală pe vremea aceea.
Ultimul capitol îl surprinde pe Nică întorcându-se în Humulești, dar băiatul nu scapă de școală, fiindcă părinții lui îl pregătesc să plece la Socola să devină preot.
Punctele forte ale cărții:
- aflăm multe informații despre viața satului moldovenesc la mijlocul sec. al XIX-lea.
- imaginea copilăriei ideale.
Punctele slabe ale cărții:
- un singur lucru nu mi-a plăcut: textul este dificil, datorită expresiilor populare și arhaismelor specifice Moldovei.
În final, recomand tuturor copiilor de vârsta mea această carte, dar este potrivită și adulților, care și-ar putea regăsi copilăria în paginile ei.
