Era odată o babă care avea trei feciori. Aceasta mai avea două case lângă a ei pentru fiii ei şi s-a hotărât să-şi ţină nurorile aproape atunci când feciorii se vor însura. Cel mai mare fecior s-a însurat primul cu o fată pe care baba o alesese. Baba i-a spus acesteia că trebuie să muncească nopţile în timp ce aceasta dormea. Următorul fecior care s-a însurat a fost cel mijlociu. Baba i-a ales şi acestuia o fată harnică, şi le-a pus pe ambele să muncească. Următorul fecior care s-a însurat a fost cel mic. Acesta îşi alesese deja o fată cu care s-a însurat. Când cele două nurori au întâmpinat-o pe cea de-a treia fată, i-au explicat că trebuiau să muncească atunci când baba dormea. Când nora cea mică a auzit acestea, nu a fost de acord. Când le-a întrebat ce putea să mănânce, ele i-au răspuns că tot ce aveau voie să mănânce era mămăligă. Nora cea mică s-a enervat şi s-a dus în pod să ia bunătăţile pe care baba le păstra. Când baba le-a găsit pe nurori a doua zi în pod, nora cea mică i-a spus că au venit părinţii ei şi că le-a dat să mănânce. Baba a devenit mai rea, iar fetele s-au săturat de ea. Acestea au luat-o pe babă şi au lovit-o, iar în final i-au străpuns limba cu un ac ca să nu poată vorbi. Când bărbaţii au ajuns acasă, nurorile le-au spus că baba era bolnavă, iar în acea zi a murit. Astfel, fratele cel mare a luat casa din stânga, cel mijlociu casa din dreapta, iar fratele cel mic a rămas în casa bătrânească.
Elev în clasa a VII-a A
Școala Gimnazială „Decebal” Craiova