ARTEMIS, sora lui Apolo, era zeita vanatorii. Ea-I ocrotea pe pamanteni-cum socoteau vechii elini-cand instrunau, la vanat, arcul. Si, dupa cum zeul Apolo era lumina ce tisneste din astrul sclipitor al zilei, Artemis, se spunea ca este lumina palida a noptii.
Arhitectura magnifica a marelui sanctuar al zeitei Artemis (sau Diana din Efes), a fost cea care i-a asigurat un loc in lista definitiva a Celor Sapte Minuni ale Lumii.
Templul grec era considerat ca o casa a sufletului, diferit de templul egiptean, care era casa zeului, si de catedrala, care este casa oamenilor. Artemision era mai mult decat un simplu edificiu, era o vasta cladire de marmura stralucitoare, intr-o curte ampla, deschisa catre ceruri pentru a putea fi vazuta de departe. Curtea altarului era decorata cu statui si coloane. Micul altar pentru sacrificii din interiorul curtii era, plasat asimetric, astfel ca preotul care oficia sacrificiul putea sa vada partile superioare ale templului. Accesul catre terasa superioara a templului se facea printr-o scara de marmura construita in jurul intregii cladiri, ca un cadru gigantic, cu ornamente in relief. Platforma superioara avea o latime de 78, 5 m si o lungime de 131 m. Coloanele erau inalte de 20 m, suple si frumos ornamentate cu caneluri. Soclurile lor minutios lucrate, constau din forme inelare din marmura ce sustineau reliefuri sculptate, care inconjurau tamburul inferior. Coloanele erau protejate de splendide capiteluri ionice sculptate cu indemanare si gratie, acestea sprijinind grinzile orizontale din marmura. Pe fronton erau trei deschideri sau ferestre in relief, cea din centru fiind prevazuta cu usi.
Usa din centru era incadrata de doua statui de amazoane, iar alte doua erau pe cornise. Acoperisul era foarte frumos decorat. In fata unui portic se afla o padure de coloane, asezate pe socluri dreptunghiulare sculptate. Acestora le corespundea o alta padure de coloane la porticul din spate al templului. In total erau 127 de coloane. Lacasul zeitei era chiar in centrul edificiului, avand in fata si in spate cele doua porticuri din coloane. Faima Templului zeitei Artemis se datora, de asemenea, acelor extraordinare masti purtate de actori, care jucau roluri importante in viata religioasa si politica a cetatii. Zeita insasi isi juca rolul atunci cand era nevoie: legenda spune ca l-a ajutat pe arhitectul Chersiphron sa aseze lespedea orizontala de deasupra intrarii de la marele templu de marmura. Era atat de mare si greu incat arhitectul considera ca este o adevarata sinucidere doar cand se gandea la acea misiune. Din cele mai vechi timpuri, Artemis atragea pelerini si turisti, obtinand de la ei si de la navele care foloseau porturile sale veniturile necesare intretinerii si bunei functionari a templului inchinat ei.
Legea dreptului de azil, care se aplica in templul zeitei Artemis, i-a marit faima si tezaurul. Asemeni multor temple antice si aceasta avea o functie dubla de institutie bancara si de institutie religioasa.
Elev în clasa a VII-a A la Școala Gimnazială „Decebal” Craiova