Daca intregul popor elin era atat de nobil, tragandu-se din titani, regii elini voiau sa fie si mai nobili. De aceea, ei isi alcatuiau o genealogie cat mai aleasa, intemeiata, bine-nteles, pe vechile legende. In acest scop, aratau ca un zeu olimpian isi alesese pe o anumita stramoasa a lor de sotie. Ei se trageau din aceste pamantene inselate.
La oaspetele din palatele lor, regii chemau pe cantaretii ratacitori, pe aezi, sa cante, intre altele, ispravile amoroase ale zeului respectiv, dovedind astfel”neindoielnic” ca se inrudesc cu acel olimpian. Dar cum regii doreau cel mai adesea sa fie inruditi direct cu stapanul Olimpului, s-au nascocit in decursul veacurilor zeci si chiar sute de astfel de ”inselaciuni” ale lui Zeus.
Nimfele erau zeitati feminine, mai putin importante, reprezentate prin niste tinere fete, care locuiau pe pamant, in fantani, izvoare, fluvii, in copaci, paduri, campii, dealuri si muntii. Aproape nu era loc din natura sa nu aiba, nimfele sale. Nimfele slujeau pe zei, mai ales pe zeitele olimpiene: Hera, Afrodita, Artemis…
Hera era sotia lui Zeus, si reprezenta cerul. O insela de cate ori avea chef. De aceea, monstrul ei de credinta, Argus, are atatia ochi, care simbolizeaza stelele. Stelele par a veghea noaptea din inalt, dupa cum Argus strajuia pe Io de pe un munte. Hermes, care intruchipa uneori rasaritul soarelui, taie capul lui Argus, facand sa i se inchida ochii. Sangele monstrului scurs pe stanca este lumina rosie ce insoteste zorii zilei si coloreaza parca muntii.
Furiile erau niste genii razbunatoare din tinutul cel intunecos a lui Hades. Ele aveau bice cu serpi si loveau pe cei vinovati de a fi suparat pe zei. Furiile se puteau transforma si ele, ca majoritatea zeitelor. In povestea despre Io, cea cu care a inselat-o Zeus pe Hera, furia chemata in ajutor de Hera se transforma intr-o insecta si o ataca.
Elev în clasa a VII-a A la Școala Gimnazială „Decebal” Craiova