După ce Gordon și ceilalți băieți au venit din expediție, s-au bucurat foarte tare când au auzit că totul a fost calm la Frech-Den în lipsa lor. După întâmpinarea exploratorilor, Briant s-a dus la fratele lui, Jacques, și, văzând că în ultimul timp nu s-a comportat normal, l-a întrebat ce se întâmplă cu el. Fratele mai mic a spus că o să afle în curând.
Apoi, Briant s-a dus la Gordon, șeful coloniei, și i-a spus ce se întâmplă, iar el i-a spus că ar fi mai bine să nu îl mai preseze pe fratele său, ca acesta să spună singur ce are pe suflet.
Pe data de 10 noiembrie, copiii s-au apucat să construiască o curte pentru animalele pe care le aveau și o cușcă acoperită pentru păsări. La început, băieții au avut doar un guanac, animal bun pentru înhămat la car, o lamă și doi pui de lamă, insă după câteva săptamâni, in ograda lor se numărau alte două lame, mascul și femelă, un alt guanac, și o mulțime de păsări, printre care și un struț.
Moko, bucătarul așezării, dorea să facă și câteva dulciuri pentru a-i uimi me copii, însă Gordon îi intezicea asta, considerând că ar fi o risipă de zahăr, așa că, într-o zi Gordon a luat cu el niște băieți și a plecat în căutarea unei substanțe care putea să înlociuască zahărul și au găsit niște arțari din care puteau produce zahăr.
După întoarcerea acasă, Doniphan a venit la Gordon și i-a spus că niște haite de vulpi și de șacali dau târcoale orgradei lor și că ar treui să le omoare. Gordon a fost de acord și a trimis toț copiii care puteau trage cu arma să omoare vulpile, iar în trei nopți, toate haitele de vulpi din apropierea taberei au fost omorâte.
Apoi, o nouă problemă a apărut. Băieții nu mai aveau grăsimi pentru lumânări, deoarece totul a fost consumat iarna trecută, așa că, vânătorii taberei au fost trimiși la Golful Sloughi, unde trăiau o mulțime de foci, pentru a le vâna și a le lua grăsimea. Băieții au înhămat guanaci la car, au pus în car două butoaie pentru a le umple cu grăsime și au plecat. Ei au hotărât să ia grăsimea de pe foci acolo, pentru a nu imprăștia acel miros groaznic în jurul așezării lor. Copiii au omorât 20 de foci de pe care au luat grăsimea și au plecat înspre Frech-Den. Când au ajuns, au testat grăsimea și au văzut că făcea suficientă lumină, însă nu era la fel de bună ca cea pe care au terminat-o.
În acel timp era data de 23 decembrie si copiii erau foarte bucuroși pentru venirea Crăciunului, pe care au hotărât să îl sărbătorească normal, așa că, acum că aveau cu ce să înlocuiască zahărul, Gordon i-a permis lui Moko să gatească tot ce dorea el. În ziua de Crăciun, Doniphan a tras două salve de tun în cinstea sărbătorii ș i s-au așezat la masă, unde copiii cei mici au spus cât de mult apreciază grija lui Briant pentru ei, acesta începând să plângă de bucurie.
Bine ai revenit în revista noastră, Ștefi!